miercuri, 7 august 2013

POET DIN CANADA: LIONEL KEARNS



POET DIN CANADA: LIONEL KEARNS

LIONEL KEARNS: „Născut în 1937 la Nelson, în Columbia 
britanică. Actualmente lucrează ca profesor la secţia 
de en­gleză a Universităţii Simon Fraser (Vancouver).  
A publicat: Songs of Circumstances (1963), Lister George (1965), Pointing (1966), By the Light of the SilMcLune (1969), 
About Time (1974).“

POETICĂ

E primejdios
să gândeşti într-un poem
şi cu-atât mai vârtos să visezi în el.

Noaptea cuvintele devin
prea mari pentru om
o ştiu

fiindcă mi-am încordat mădularele
în donchijoteşti încercări
spre-a le cuprinde.

Adu-ţi aminte
de freneticele temeri
ale viziunii din halba de bere
greşite calcule mioape
ale unor organe rudimentare

şi ale altor
fenomene
fireşti.

Poeme din buricele degetelor
mele necoapte ţâşnind

topuri de mărturie descântată
ce cad alandala
sub masa mea de lucru.

FORMA

„Luptând contra
limitelor pe care
forma le cere, poetul
crează tensiunea poetică.

Iată de ce totdeauna Harold
îşi înscrie poemele
pe vârful unui bold.

Savanţilor desigur
nimic mai mult nu le place
decât să aşeze poemele lui Harold
sub microscop

şi-s dispus a recunoaşte
că-n ultimul timp scormonit-am
eu însumi câteva
aşa cum se şi vede probabil
după cicatricele de pe braţ.

OMAGIU LUI MACHADO

Ia aminte, Şoferule!
Nu există nicio şosea.
Nu există decât sunetul
cauciucurilor în noapte.

Vezi tu, Şoferule,
tu-l stârneşti
arzându-l.

Da, să ştii că aşa e,
tu cu claxonul
şi cu farurile tale

străpungând întunericul
– adică drumul mare.

Nu te osteni însă,
Şoferule,
să te uiţi
în oglinda retrovizoare

deoarece e-un făgaş
al istovirii.

POEM FINAL

Prea-ngrozitor
şi gingaş
pentru cuvinte

Poemul acela anume
nu-l voi încredinţa niciodată
hârtiei

Iar tu mă-ntrebi
despre moarte

Cum de va cunoaşte
cineva poemul
când voi fi mort?

Şi-ţi spun
că trebuie să-l făurească
el însuşi.