ŞTEFAN DINCESCU
DECESUL TROMPETEI[1]
„Legea care sunt – nu mă va subordona.”
ODYSSEAS ELYTIS
POEM [1]
Mă spăl
într-o ceaşcă
visându-se fluvii.
POEM [2]
Hai, retezaţi-mi gâtlejul
să-mi vedeţi
vânjoasă lumina!
POEM [3]
Zi de zi am râvnit de-o pâiniţă.
Ceas de ceas îngerul delincvent
m-a fulgerat cu nuiaua peste bot.
POEM [4]
Uf, cum mă târâie anii
din gunoi în noroi,
din noroi în gunoiul de-apoi!
POEM [5]
Hei, furnicuţo,
azurul ţi-l sugi
din lipiile vacii?
POEM [6]
Îngere, vere îngere,
fă, hai, să mai sângere
porcul din tine!
POEM [7]
Dă-mi pleoape, Isuse!
Cerul ţi-l sorb
din ciubote!
POEM [8]
Cu limbă de moarte declar:
„Ehei, băieţaş, bătrână fiara de ieri
nu se mai sufocă într-o puiandră fiară de azi!”
POEM [9]
Bujorii, lăfăindu-se-n jar,
şoptiră-n grădină:
„Oameni de-atunci, de-acum încotro?”
POEM [10]
În unghii de ţânc somnoros,
de-acum – sură lipie! – vouă vi se frânge
searbăd imperiul.
POEM [11]
Ai înflorit în laptele mamei:
neagră pâiniţă gângurind
într-un ţest oltenesc!
POEM [12]
Scârbită de morţi, marea se dezice de valuri.
Recoltaţi-i în coşuri, băieţi!
Daţi-i la porci, frăţioare!
POEM [13]
Onoratelor rime, reţineţi poemul:
„Doar coarnele melcilor
zguduiră tăcerea din ciurdă!”
POEM [14]
Versul îşi arde unghia-n fiere.
În orice zbor, Doamne, mă învăţ
străvechile bâlciuri, cădere-nviere!
POEM [15]
Oameni râmând în iluzii, celebraţi-vă morţii!
Cizme în boaşe daţi-le, daţi-le!
Gloanţe în burtă bagă-le, bagă-le!
POEM [16]
Începem, grozavi ţiuind, o făţarnică noapte;
care dintre noi, greieruşule, n-o va străbate
– primul! – până la capăt?...
POEM [17]
– În vomă de râuri ni se dospeşte destinul.
– Se cufureşte Dumnezeu
în strachina noastră.
POEM [18]
Din umbrele Troiei ne-aţi răsucit o biciuşcă;
mieii şi oile, soarele, ploile plesni-vom cu ea
– pe gurgui – noi, a Sodomei plevuşcă!
POEM [19]
Pe-o toporişcă înfiptă-n gâtul sugarului,
greieruşul zbiera: „Până când, tembele lichele,
veţi abuza de firavă răbdarea noastră de-acum?”
POEM [20]
Oraş terciuit – snop cu snop – prin bodegi.
În vămi – avortaţi! – se decojesc
căpşunarii meciţi.
POEM [21]
Râul spală porcii
într-un ochi
de greier.
POEM [22]
O furnică, fâţâindu-se pe tăişul securii,
clama: „Un leu, în baie răgind,
nu scuipă sămânţă de leu, vrăbiuţo!”
POEM [23]
Băgaţi la devlă, stimabile javre!
Soarele fierbe
şi-ntr-un măr pădureţ.
POEM [24]
În mămoasele ape, Dumnezeule, ne-ai scuipat!
În pizmăreţe ape, Dumnezeule, ne-ai botezat!
În viermănoase ape, Dumnezeule, ne-ai dărâmat!
POEM [25]
Cu biciul m-ai exilat din otacul ilustru
suveică-n argeaua sorţii nasoale.
Uda-m-aş golan, Doamne, pe uşa matale!
POEM [26]
Vin apele, fiii mei! Trageţi obloanele!
Vin apele, fraţii mei! Aprindeţi lumânările!
Vin apele, semenii mei! Zidiţi-vă zările!
POEM [27]
– Şi gloria, maestre, docilă cocotă bigotă?
– Năduşească-mi-se gheişă cu frenezie, cu spor,
în umblătoarea acestui viitor infractor!
POEM [28]
Dă-mi îndârjit cornul de melc aţipit,
soldat – într-un ecou lăbărţat –
să-mi scrijelez bătrâneţea!
POEM [29]
Jelindu-mi hoitul chircit sub pragul colibei,
mi-am rătăcit, onoraţilor, viitorul pe-aici!
Aducătorului? Un pârţ recompensă!
POEM [30]
An de an, ceas de ceas, lătrăii stropşiră
lălâie ţară, cu generaţii călâi,
bodicăind nemernic din uşă în uşă!
POEM [31]
Juma’ de secol am distilat poezii, fantezii
şi, Doamne, triumful mi-a dat
acest otac dintr-un azil de bătrâni!
POEM [32]
Un singur deget, Doamne, mi-ai promis!
Un singur deget, Doamne, mi-ai dat!
Un deget, Dumnezeule haită, poleit în rahat!
POEM [33]
M-ai suportat până aici;
îţi mulţumesc, ieftină viaţă,-n genunchi!
De-acuma, japiţo, zât!
POEM [34]
Între copitele elefanţilor
greieruş aţipind
într-un răzor de lăptuci!...
POEM [35]
Plouă îndârjit.
Mă fulgeră sufletul fiarei
din covru.
POEM [36]
Să construieşti greieruşul,
omul aprinde-l
ca pe-o feştilă!...
POEM [37]
Vai de lumina
căreia copilul îi strigă:
„Spală-te, fleoarţo! Ne murdăreşti!”
POEM [38]
Cu fluierul în rană Ahile aţipise.
Îi izvorau din pleoape
zambile şi narcise.
POEM [39]
Dacă ni-i gloria tămâie de-un pârţ,
greieruş pirpiriu,
de ce te strofoci?
POEM [40]
Cine mai potoleşte
năplaiul acestor cuvinte
doar cu o strachină plină cu sânge?
