ELEGIA DE
LA CHIŞINĂU
Am sărit Prutul printr-un colţ de
cazanie,
Răzuit de-o toamnă moţăind
într-o şa de poet.
Am băut din lumină stranie danie
Şi-am început să mă tulbur discret.
Am iscodit doinele, codrii, pământul
Până la coase, până la oase, concret.
Mi-am căptuşit în letopiseţele calde cuvântul
Şi-am cutezat să mă tulbur discret.
Am sorbit Prutul amorţit în blânde culori,
Zăpăcit de icoane cu visări de-un tandru cadet.
Sfărâmat în iluzii, dărâmat în candori,
Am învăţat să mă vaier discret.
Ţi-am secat Prutul. Miel mă botez,
Sfântă Moldovă, tămâie a rănilor Tale!
Poem să-ţi amurgesc, lucind pe meterez,
Rup veacuri şiroind vocale!
ŞTEFAN DINCESCU
Din Literatură şi Artă
(Republica Moldova)
În mine a lovit străinul
De Paşti sau Denii.
Dar încolţitu-m-au bezmetici
Şi moldovenii.
Că nu suntem români străinul
Pe-a lui o ţine.
Şi-ai mei mai tare-l cred pe dânsul
Decât pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa»,
Basarabie!
«Ca grâul ce-l bate gheaţa»,
Basarabie!
În mine-au dat şi moldovenii
Necreştineşte.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăieşte.
Ei spun că nu-s români, ci lacrimi
În piept frământă
Când un Fărcaş sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cântă.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa»,
Basarabie,
«Ca grâul ce-l bate gheaţa»,Basarabie!
Din Literatură şi Artă
(Republica Moldova)
BASARABIE CU JALE
În mine a lovit străinul
De Paşti sau Denii.
Dar încolţitu-m-au bezmetici
Şi moldovenii.
Că nu suntem români străinul
Pe-a lui o ţine.
Şi-ai mei mai tare-l cred pe dânsul
Decât pe mine.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa»,
Basarabie!
«Ca grâul ce-l bate gheaţa»,
Basarabie!
În mine-au dat şi moldovenii
Necreştineşte.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăieşte.
Ei spun că nu-s români, ci lacrimi
În piept frământă
Când un Fărcaş sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cântă.
Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa»,
Basarabie,
«Ca grâul ce-l bate gheaţa»,Basarabie!
GRIGORE VIERU
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Universitatea Tehnică a Moldovei
Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei |
Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei |
Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei |
Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei |
Acad. Ion Bostan, Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei |
Prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu, Preşedintele Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, École Polytechnique de Montréal |
Acad. Nicolae Dabija, Redactor-şef al săptămânalului Literatură şi Artă (Republica Moldova) |
Acad. Ion Bostan, Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei |
Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău |
Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău |
Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române) |
Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române) |
Lansare de carte
Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău |
Ştefan Dincescu, Bacău |
Ştefan Dincescu, Bacău |
Acad. Nicolae Dabija (Republica Moldova) şi Ştefan Dincescu (Bacău) |
Prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu (Preşedintele Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte) şi Ştefan Dincescu (Bacău) |
Prof. dr. hab. Valerian Dorogan (Vice-rector al Universităţii Tehnice a Moldovei) şi Ştefan Dincescu (Bacău) |
Acad. Ion Bostan (Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei) şi Ştefan Dincescu (Bacău) |
Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române) şi Ştefan Dincescu (Bacău) |
Ştefan Dincescu, la Librăria Eminescu (Chişinău) |
Cetatea Soroca - străjeri la marginea Ţării
CETATE ASEDIATĂ
Ce caută
poeţii în biblioteci,
când ei sunt
aşteptaţi pe baricade?!–
poemul ar
putea pe murii reci
să ieie
locu-oşteanului ce cade.
Poeţii din
cetatea-asediată,
e locu-acestora
pe metereze – sus –
cu opera lor
scrisă-n viaţa toată
şi cu poemele
ce încă nu le-au spus.
Acum se
făureşte viitorul,
acel de
generaţii presupus:
nu da, mărite,-ntr-însul
cu piciorul
precum păgânii-n
chipul lui Iisus.
Când bat
barbarii-n poartă cu berbeci
şi de săgeţi e
Dumnezeu străpuns–
o, ei izbesc
şi în biblioteci,
unde îţi pare
că stai bine-ascuns.
Găsi-vor
argumente vagi şi laşe
bărbaţii
cărturari, utile-n veci…
…Când
cititorii li-s ucişi din faşe,
ce caută
poeţii în biblioteci?!
NICOLAE DABIJA
Vizitând Cetatea Soroca |
Vizitând Cetatea Soroca |
Vizitând Cetatea Soroca |
Vizitând Cetatea Soroca |
Vizitând Cetatea Soroca |
Nicolae Bulat - Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie Cetatea Sorocii |
Vizitând Cetatea Soroca |
Vizitând Cetatea Soroca |
Acad. Nicolae Dabija |
Teodora Puiu |
Ştefan Dincescu,
acad. Nicolae Dabija şi prof. univ. dr. Vasile George Puiu – pe malul Nistrului
|
La Vadul lui Vodă, pe Nistru
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Ştefan Dincescu |
Mihai Tun (primar de Cucuteni), Ştefan Dincescu şi prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu |
La Mănăstirea Căpriana
La Mănăstirea Căpriana
Bate un clopot în zi de duminică.
La Căpriana rană pe rană,
Rană pe rană se vindecă.
Intră în templu, om al durerii,
Nu-i o ruşine să intri-n biserică.
E o ruşine liniştea serii
A o preface-n cazarmă isterică.
Bate frumos un clopot,
Bate un clopot
Al învierii şi bunei vestiri!
Vine din cer un şopot.
Vine un şopot
Şi mă ridică din mare pustiiri!
Bate un clopot ca o chemare
La Căpriana un miros de crinişte
Iar la Putna, sfântă şi mare,
Dangăt de aur răspunde în linişte.
Semn că ne vede, semn că ne-aude
Dragostea Putnei în zi de duminică.
Când în lumina viselor ude
Rană pe rană în taina se vindecă.
GRIGORE VIERU
Mănăstirea Căpriana |
Mănăstirea Căpriana |
Mănăstirea Căpriana |
Ştefan Dincescu şi
prof. univ. dr. ing. Vasile
George Puiu, la Căpriana
|
MICĂ BALADĂ
Pe mine
mă iubeau toate femeile.
Mă simţeam puternic şi sigur.
Ca Meşterul Manole
am cutezat
să ridic o construcţie
care să dăinuie veşnic.
Am început lucrul
şi le-am chemat la mine
pe toate:
pe Maria, pe Ana,
pe Alexandra, pe Ioana…
Care va ajunge întâi,
pe-aceea-n perete o voi zidi.
Dar din toate femeile
a venit una singură:
Mama.
– Tu nu m-ai strigat,
fiule?!
GRIGORE VIERU