luni, 17 septembrie 2012

Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – Republica Moldova (13-15 septembrie 2012)



ELEGIA  DE  LA  CHIŞINĂU

Am sărit Prutul printr-un colţ de cazanie,
Răzuit de-o toamnă moţăind într-o şa de poet.
Am băut din lumină stranie danie
Şi-am început să mă tulbur discret.

Am iscodit doinele, codrii, pământul
Până la coase, până la oase, concret.
Mi-am căptuşit în letopiseţele calde cuvântul
Şi-am cutezat să mă tulbur discret.

Am sorbit Prutul amorţit în blânde culori,
Zăpăcit de icoane cu visări de-un tandru cadet. 
Sfărâmat în iluzii, dărâmat în candori,
Am învăţat să mă vaier discret.

Ţi-am secat Prutul. Miel mă botez,
Sfântă Moldovă, tămâie a rănilor Tale!
Poem să-ţi amurgesc, lucind pe meterez,
Rup veacuri şiroind vocale!

ŞTEFAN DINCESCU
Din Literatură şi Artă  
(Republica Moldova)

BASARABIE CU JALE

În mine a lovit străinul 
De Paşti sau Denii. 
Dar încolţitu-m-au bezmetici 
Şi moldovenii.  
Că nu suntem români străinul  
Pe-a lui o ţine. 
Şi-ai mei mai tare-l cred pe dânsul 
Decât pe mine.  

Basarabie cu jale,
Basarabie,
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa»,
Basarabie!
«Ca grâul ce-l bate gheaţa», 
Basarabie!

În mine-au dat şi moldovenii
Necreştineşte.
Ci-s fericit că-n ei românul
Tot mai trăieşte.
Ei spun că nu-s români, ci lacrimi
În piept frământă
Când un Fărcaş sau Vicoveanca
Sau Gheorghe cântă. 

Basarabie cu jale,
Basarabie, 
De pe deal şi de pe vale,
Basarabie!
«Încâlcită-ţi este viaţa», 
Basarabie,
«Ca grâul ce-l bate gheaţa»,Basarabie! 
GRIGORE VIERU 





Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Universitatea Tehnică a Moldovei


Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei

Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei

Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei

Simpozionul Internaţional Cucuteni 5000 Redivivus – la Universitatea Tehnică a Moldovei

Acad. Ion Bostan, Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei

Prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu, Preşedintele Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, École Polytechnique de Montréal

Acad. Nicolae Dabija, Redactor-şef al săptămânalului Literatură şi Artă (Republica Moldova)

Acad. Ion Bostan, Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei

Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău

Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău
Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române)

Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române)

 Lansare de carte

Prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, Universitatea Vasile Alecsandri, Bacău

Ştefan Dincescu, Bacău

Ştefan Dincescu, Bacău
Acad. Nicolae Dabija (Republica Moldova) şi Ştefan Dincescu (Bacău)

Prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu (Preşedintele Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte) şi Ştefan Dincescu (Bacău)

Prof. dr. hab. Valerian Dorogan (Vice-rector al Universităţii Tehnice a Moldovei) şi Ştefan Dincescu (Bacău)

Acad. Ion Bostan (Rector al Universităţii Tehnice a Moldovei) şi Ştefan Dincescu (Bacău)
Prof. dr. Liviu Sofonea (Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române) şi Ştefan Dincescu (Bacău)

Ştefan Dincescu (Bacău), prof. univ. dr. hab. Valeriu Dulgheru (Universitatea Tehnică a Moldovei), prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu (Universitatea Vasile Alecsandri), prof. univ. dr. Dan Săvescu (Universitatea Transilvania)

Florin Daniel Dincă (Bacău), prof. univ. dr. hab. Valeriu Dulgheru (Universitatea Tehnică a Moldovei), prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu (Universitatea Vasile Alecsandri), prof. univ. dr. Dan Săvescu (Universitatea Transilvania)
Ştefan Dincescu, la Librăria Eminescu (Chişinău)


Cetatea Soroca - străjeri la marginea Ţării

CETATE ASEDIATĂ



Ce caută poeţii în biblioteci,

când ei sunt aşteptaţi pe baricade?!–

poemul ar putea pe murii reci

să ieie locu-oşteanului ce cade.



Poeţii din cetatea-asediată,

e locu-acestora pe metereze – sus –

cu opera lor scrisă-n viaţa toată

şi cu poemele ce încă nu le-au spus.



Acum se făureşte viitorul,

acel de generaţii presupus:

nu da, mărite,-ntr-însul cu piciorul
precum păgânii-n chipul lui Iisus.

Când bat barbarii-n poartă cu berbeci
şi de săgeţi e Dumnezeu străpuns–
o, ei izbesc şi în biblioteci,
unde îţi pare că stai bine-ascuns.

Găsi-vor argumente vagi şi laşe
bărbaţii cărturari, utile-n veci…
…Când cititorii li-s ucişi din faşe,
ce caută poeţii în biblioteci?! 
                                                                NICOLAE DABIJA 



Vizitând Cetatea Soroca

Vizitând Cetatea Soroca

Vizitând Cetatea Soroca

Vizitând Cetatea Soroca

Vizitând Cetatea Soroca

Nicolae Bulat - Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie Cetatea Sorocii

Vizitând Cetatea Soroca

Vizitând Cetatea Soroca

Acad. Nicolae Dabija

Teodora Puiu


Ştefan Dincescu, acad. Nicolae Dabija şi prof. univ. dr. Vasile George Puiu – pe malul Nistrului


  La Vadul lui Vodă, pe Nistru
Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Ştefan Dincescu

Mihai Tun (primar de Cucuteni), Ştefan Dincescu şi prof. dr. ing. Ion Paraschivoiu

La Mănăstirea Căpriana



La Mănăstirea Căpriana


La Mănăstirea Căpriana
Bate un clopot în zi de duminică.
La Căpriana rană pe rană,
Rană pe rană se vindecă.
Intră în templu, om al durerii,
Nu-i o ruşine să intri-n biserică.
E o ruşine liniştea serii
A o preface-n cazarmă isterică.
Bate frumos un clopot,
Bate un clopot
Al învierii şi bunei vestiri!
Vine din cer un şopot.
Vine un şopot
Şi mă ridică din mare pustiiri!
Bate un clopot ca o chemare
La Căpriana un miros de crinişte
Iar la Putna, sfântă şi mare,
Dangăt de aur răspunde în linişte.
Semn că ne vede, semn că ne-aude
Dragostea Putnei în zi de duminică.
Când în lumina viselor ude
Rană pe rană în taina se vindecă.

GRIGORE VIERU

Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Căpriana

Mănăstirea Căpriana

Ştefan Dincescu şi prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu, la Căpriana



MICĂ BALADĂ

Pe mine
mă iubeau toate femeile.
Mă simţeam puternic şi sigur.
Ca Meşterul Manole
am cutezat
să ridic o construcţie
care să dăinuie veşnic.
Am început lucrul
şi le-am chemat la mine
pe toate:
pe Maria, pe Ana,
pe Alexandra, pe Ioana…
Care va ajunge întâi,
pe-aceea-n perete o voi zidi.
Dar din toate femeile
a venit una singură:
Mama.
– Tu nu m-ai strigat,
fiule?!
GRIGORE VIERU