ŞTEFAN DINCESCU,
DE LA AHILE LA BASHÔ (2004-2011)
Forţa poetului
Joi seara, la Şcoala nr. 1 Bacău, a avut loc un moment cultural-artistic complex, deschis de un potpuriu de recitări din lirica eminesciană şi de cântece pe versuri de Mihai Eminescu, oferit celor prezenţi de un grup de liceeni de la Grupul Şcolar N. V. Karpen şi un grup de gimnazişti de la şcoala organizatoare. Momentul eminescian s-a dovedit, însă, o introducere în poezie, pentru că partea de rezistenţă a serii avea să fie dubla lansare de carte care l-a avut ca autor (şi moderator al acţiunii) pe cunoscutul poet băcăuan Ştefan Dincescu, profesor de limba română la Şcoala nr. 1. Cunoscut pentru nonconformismul şi vigoarea versurilor sale, Ştefan Dincescu „a ieşit” de această dată cu două volume de poezii: „Lancea lui Ahile” şi „Cel de pe urmă Laocoon”. Pentru ca întreaga asistenţă să fie pusă în temă încă înainte de a da cuvântul criticilor de profesie, autorul a recitat el însuşi poeme din cele două volume, alegându-şi-le pe acelea cu vădite trimiteri la propria copilărie şi adolescenţă sau pe acelea zămislite în vremea când „poetul cânta cu gura zăvorâtă”. Despre Ştefan Dincescu şi creaţia sa poetică au vorbit Ghiorghi Iorga (prefaţatorul volumului „Lancea lui Ahile”), dramaturgul Viorel Savin – secretarul Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, criticii literari Petre Isachi şi Dan Petruşcă, profesorii Gheorghe Grosu (redactor de carte la „Cel de pe urmă Laocoon”) şi Ion Ilieş. Demn de remarcat este şi faptul că fundalul decorului din sala care a găzduit manifestarea a fost pavoazat cu toate volumele semnate de Ştefan Dincescu, de la apreciatele sale manuale şi culegeri de gramatica limbii române până la ultimele două volume de versuri, lansate într-o seară de basm, când o ninsoare grea, generoasă, cădea peste Bacău.
Ştefan OLTEANU
VIOREL SAVIN, GHEORGHE IORGA, PETRU SCUTELNICU,
VICTOR MUNTEANU,NICOLAE MIHAI, DAN PETRUŞCĂ,
FLORENTINA DINCĂ
DEŞTEPTAREA, 17 IANUARIE 2005
Eminescu, „la aniversară”
Vineri, 14 ianuarie 2005, Şcoala Nr. 1 din Bacău a sărbătorit aniversarea a 155 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu printr-un spectacol omagial, organizat de membrii Cenaclului literar „Marin Sorescu” şi coordonat de profesorii Ştefan Dincă – de la Şcoala Nr. 1 şi Florentina Dincă – de la Colegiul Tehnic „N. V. Karpen”. Dimensiunile operei eminesciene au fost prezentate de profesorul de limba şi literatura română Ştefan Dincă (foarte cunoscut ca poet sub pseudonimul Ştefan Dincescu – n.n.). Elevii celor două unităţi şcolare au recitat din creaţia poetică eminesciană şi au cântat melodii pe versuri de Mihai Eminescu. Profesorii din catedra de limba şi literatura română de la Scoala Nr. 1 au organizat şi o generoasă expoziţie de carte, cuprinzând volume din creaţia „Titanului poeziei româneşti”, precum şi volume din bogata exegeză a operei eminesciene.
Ştefan OLTEANU
DEŞTEPTAREA, 17 IANUARIE 2005
Omar Khayyãm
va scrie în limba română
Cunoscutul poet băcăuan Ştefan Dincescu a anunţat lansarea unui nou volum de versuri, „cel mai probabil, spre sfârşitul lunii februarie”. După un model celebru, care a făcut vâlvă, la timpul lui, în lumea literară europeană şi nu numai („Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare, în traducere imaginară de Vasile Voiculescu”) Ştefan Dincescu va fi prezent în librării cu volumul „Ultimele rubaiate ale lui Omar Khayyãm în traducere imaginară de Ştefan Dincescu”, prefaţa volumului fiind semnată – nici nu se putea altfel – de cea mai mare autoritate românească în creaţia lui Omar Khayyãm, poetul, prozatorul, traducătorul şi criticul literar Ghiorghi Iorga, autorul excepţionalei versiuni în limba română a Rubaiatelor şi bun prieten al poetului Ştefan Dincescu. „Scrierea acestui volum a fost o mare provocare pentru mine, ne-a declarat poetul Ştefan Dincescu. A trebuit să intru în pielea lui Omar Khayyãm, mai exact, în maniera sa de a reconstrui lumea prin vers şi sper din toată inima ca eforturile mele să placă cititorilor şi, evident, şi criticilor literari.” La rândul său, Ghiorghi Iorga a precizat lapidar: „Ceea ce cred despre acest volum am scris în prefaţă, aşa că nu-mi rămâne decât să vă invit la o lectură delectabilă.” Aşteptam cu interes apariţia acestui volum.
Ştefan OLTEANU
DEŞTEPTAREA, 25 FEBRUARIE 2005
Omar Khayyãm
vizitează încă o dată Bacăul
Astăzi, 25 februarie 2005, orele 17.00, Şcoala nr. 1 Bacău va găzdui o nouă lansare de carte, autorul sărbătorit fiind şi de această dată cunoscutul poet Ştefan Dincescu, profesor de limba şi literatura română la această unitate şcolară. Anul trecut, la jumătatea lunii ianuarie, poetul Ştefan Dincescu ne invitase, în acelaşi spaţiu, la o dublă lansare, oferindu-ne volumele de versuri „Lancea lui Ahile” şi „Cel de pe urmă Laocoon”. Acum, Ştefan Dincescu ne invită la o nouă provocare, cu „Ultimele rubaiate ale lui Omar Khayyãm în traducere imaginară de Ştefan Dincescu”, prefaţa volumului fiind semnată – nici nu se putea altfel – de cea mai mare autoritate românească în creaţia lui Omar Khayyãm, poetul, prozatorul, traducătorul şi criticul literar Ghiorghi Iorga, autorul excepţionalei versiuni în limba română a Rubaiatelor şi bun prieten al poetului Ştefan Dincescu. „Scrierea acestui volum a fost o mare provocare pentru mine, ne-a declarat poetul Ştefan Dincescu. A trebuit să intru în pielea lui Omar Khayyãm, mai exact, în maniera sa de a reconstrui lumea prin vers.” La rândul său, Ghiorghi Iorga a precizat lapidar: „Ceea ce cred despre acest volum am scris în prefaţă, aşa că nu-mi rămâne decât să vă invit la o lectură delectabilă.”
Ştefan OLTEANU
DEŞTEPTAREA, 28 FEBRUARIE 2005
O sărbătoare a poeziei
Vineri seara, Şcoala nr. 1 Bacău a găzduit o nouă lansare de carte, poetul Ştefan Dincescu, profesor de limba şi literatura română la această unitate şcolară, invitându-şi prietenii şi cunoscuţii la o nouă provocare: lansarea volumului de versuri „Ultimele rubaiate ale lui Omar Khayyãm în traducere imaginară de Ştefan Dincescu”, prefaţa volumului fiind semnată – nici nu se putea altfel – de cea mai mare autoritate românească în creaţia lui Omar Khayyãm, poetul, prozatorul, traducătorul şi criticul literar Ghiorghi Iorga, autorul excepţionalei versiuni în limba româna a Rubaiatelor. „Scrierea acestui volum a fost o mare provocare pentru mine, ne-a declarat poetul Ştefan Dincescu. A trebuit să intru în pielea lui Omar Khayyãm, mai exact, în maniera sa de a reconstrui lumea prin vers şi sper din toată inima ca eforturile mele să placă cititorilor şi evident, şi criticilor literari.” La rândul său, Ghiorghi Iorga a făcut o succintă, dar foarte incitantă paralelă între „poetul-model” şi „traducătorul” său: „Amândoi poeţii, Omar Khayyãm – Ştefan Dincescu, sunt în răspăr cu lumea în care trăiesc, nonconformişti până la sfidarea ordinii sociale existente, nişte inadaptaţi cu viziune idealist-utopică, bizari pentru gustul comun, în fond, nişte oameni liberi”. Despre carte, despre autor şi despre „traducerea imaginară”, ca metodă de creaţie, au mai vorbit, printre alţii, poeţii Ion Tudor Iovian, Victor Munteanu, Val Mănescu, Dan Petruşca, Gheorghe Chiţimuş, profesorii Marin Preda şi Gheorghe Grosu, publicistul Nelu Broşteanu.
Ştefan OLTEANU
ŞTEFAN DINCESCU, DANIEL FLORIN DINCĂ, VASILE GEORGE PUIU,
ION TUDOR IOVIAN, PETRE ISACHI, VIOREL SAVIN,
PETRU SCUTELNICU, GHEORGHE IORGA,
VICTOR MUNTEANU, VAL MĂNESCU, NICOLAE MIHAI,
DAN PETRUŞCĂ, FLORENTINA DINCĂ
VIAŢA BĂCĂUANĂ, 14 mai 2005
Lansare de carte
la Cenaclul literar „Marin Sorescu”
Sâmbătă, 14 mai a.c., membrii Cenaclului literar „Marin Sorescu” – elevi de la Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen” Bacău şi de la Şcoala cu clasele I-VIII „Octavian Voicu” Bacău – coordonaţi de poetul Ştefan Dincescu, de Florentina Dincă şi de profesoarele Doina Tofan, Didina Gavrilă şi Elena Hurdubei, au omagiat, prin poezie şi muzică, personalitatea scriitorului băcauan Octavian Voicu. Cenacliştii au prezentat în faţa asistenţei primul număr al revistei „Corn de Melc”, editată de poetul Ştefan Dincescu; tinerii creatori – Daniel Florin Dincă, Rupi Iacinta, Cătălina Diana Moroşanu, Răzvan Boatcă, Flavia Constantin, Maria Balint, Emilia Maria Cochior, Maria Izabela Iştoc, Ionuţ Sabău – au recitat poeziile proprii publicate în „Corn de Melc”, revista Cenaclului literar „Marin Sorescu”. În finalul întâlnirii, invitaţii Victor Munteanu, Gheorghe Chiţimuş şi Gheorghe Grosu au vorbit despre Ieşirea din cetate (Editura „Amphion”, 2005), antologie lirică al cărei autor este poetul băcăuan Ştefan Dincescu.
Nicolae BOCA
GHEORGHE CHIŢIMUŞ, GHEORGHE GROSU, FLORENTINA DINCĂ
MONITORUL DE BACĂU, 16 IANUARIE 2006
„Moment Eminescu”
şi lansare de carte
şi lansare de carte
la Şcoala „Octavian Voicu”
La Şcoala „Octavian Voicu”, cenaclul „Marin Sorescu”, condus de profesorul Ştefan Dincă, a pregătit, sâmbăta aceasta, un „Moment Eminescu”. În prima parte a programului, elevii cenaclului au oferit publicului poeme din opera eminesciană şi l-au creionat pe marele poet prin citate din Iacob Negruzzi, George Călinescu, Tudor Arghezi sau Nichita Stanescu. După ce membrii cenaclului au lecturat din creaţiile literare proprii, scriitorul Stefan Dincescu (Ştefan Dincă, numele real), a lansat două cărţi: „Decesul trompetei” şi „Fiu al Maicii Lot”, ambele scoase în 2005 la Editura Amphion din Bacău. La activitate au fost prezenţi scriitori băcauani precum Nicolae Mihai, Victor Munteanu, Petru Scutelnicu. „Mahalaua bacoviană a intimităţii se întâlneşte aici cu spiritul zeflemitor dâmboviţean. Versul său compune arhaisme de sinteză, argoul, jargonul compun universul, acel univers insignifiant şi tăcut al zbieretelor zilnice din spatele gurilor noastre închise de milenii”(Gheorghe Chiţimuş, despre scriitura lui Ştefan Dincescu).
A. PULPAN
GHEORGHE GROSU, NICOLAE MIHAI,
PETRU SCUTELNICU, FLORENTINA DINCĂ
VIAŢA BĂCĂUANĂ, 10-23 FEBRUARIE 2007
Ştefan Dincescu
şi-a lansat o nouă carte de ziua
lui Eminescu
Cele două momente poetice au fost susţinute de membrii Cenaclului literar-artistic „Marin Sorescu” în interpretări personale, modelul fiind însuşi autorul volumului Pandaliile fericitului Iov, mentorul cenaclului care fiinţează în Şcoala „Octavian Voicu” de circa 10 ani. Despre eminescianism, Ideea de Eminescu, despre încercarea unor oameni de a-l denigra pe autorul Scrisorilor, şi despre datoria de a face cunoscută în adevărata ei dimensiune opera eminesciană au vorbit şi invitaţii prezenţi în cabinetul de literatură al şcolii. Astfel, Daniela Ciofu(Prefectura Bacău) a revelat succint actualitatea spiritului eminescian; Calistrat Costin (Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Bacău), cum trebuie receptat discursul autorului poemului „Floare albastră”; Victor Munteanu (director Viaţa băcăuană), cum poate fi apărat şi cum se apără Eminescu de denigratorii trecuţi, prezenţi şi viitori; poetul Nicolae Mihai (U.S.R. – Filiala Bacău), după ce a citit un poem propriu închinat autorului elegiei filosofice „Revedere”, a revelat eternitatea Ideii de Eminescu; Petre Isachi (redactor-şef Revista de cultură 13 PLUS) a vorbit despre gândirea poetică eminesciană ce asigură Ideea de continuitate în Istoria poeziei autohtone într-un dialog cu celelalte sisteme poetice: arghezian, blagian, barbian, bacovian, stănescian; prof. univ. dr. Vasile George Puiu (dar şi poet în adevăratul sens al cuvântului, nu epigon) a revelat auditoriului (în majoritate gimnazişti) nevoia de Eminescu, într-un context de dezintegrare culturală, aculturaţie şi difuziune culturală; poetul Ştefan Dincescu a recitat (în stilu-i caracteristic) din „Luceafărul” (Tabloul al III-lea), încheind traiectul iniţiatic eminescian. Octavian Voicu (născut la Viforeni, jud. Bacău) a fost elogiat atât de membrii Cenaclului „Marin Sorescu” (arghezianul Ştefan Dincescu îşi trădează în permanenţă simpatiile literare – de antipatii – ferească Dumnezeu!), cât şi de invitaţii mai sus pomeniţi revelându-i-se concentric: altruismul, dăruirea, spiritul de sacrificiu, iubirea necondiţionată pentru românism / eminescianism, lumina viforoasă a poemelor sale, deschiderea spre cultura europeană. Lansarea volumului antologic Pandaliile fericitului Iov – Florilegiu liric (1988-2006), prefaţă: Dumitru Micu; postfaţă: Petre Isachi – a fost deschisă de lectura atipică a unor poeme reprezentative, chiar de autor. Scriitorii Nicolae Mihai, Vasile George Puiu, Calistrat Costin, Victor Munteanu şi Petre Isachi au evidenţiat în context: arhitectura şi valoarea antologiei, simbolistica titlului, limbajul inconfundabil al autorului, problematica textelor antologate (din 750 de poeme incluse în cele nouă volume – ultimul: Fiu al Maicii Lot, Ştefan Dincescu a retinut pentru Pandaliile fericitului Iov doar 170), masca proteică, tragică a poetului, arta acestuia de a fi „un pian pe care se antrenează toate coşmarurile” şi voinţa poetică a profesorului Ştefan Dincă de a se încăpăţâna să creadă în efectul Eminescu, adică în Poezia scrisă „cu limbă de moarte”. Felicitări Şcolii „Octavian Voicu” şi nu în ultimul rând sponsorului: Editura „Amphion”, pentru modul exemplar şi eficient în care s-a elogiat efectul Eminescu.
Petre ISACHI
ZIARUL DE BACĂU, NR. 270, 16 NOIEMBRIE 2007
Octavian Voicu
„Privighetoarea din Viforeni”
Un spectacol de muzică, un recital de poezie şi un concurs de creaţie literară organizează Şcoala „Octavian Voicu” în aceste zile, în amintirea patronului său spiritual, poetul, publicistul şi animatorul cultural Octavian Voicu, de la naşterea căruia s-au împlinit pe 28 octombrie 67 de ani. Acţiunile amintite fac parte din programul Zilelor Şcolii, care s-au deschis ieri. Seara culturală din cadrul Zilelor a debutat aseară, cu spectacolul „Privighetoarea din Viforeni”, moment in memoriam, coordonat de profesorul Ştefan Dincă. Tot aseară s-au acordat premiile Concursului Judeţean de Creaţie Literară „Octavian Voicu”, jurizat de membri ai Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău, Viorel Savin şi Nicolae Mihai, şi de Petre Isachi, redactor-şef al Revistei „13 Plus”. Programul primei zile s-a încheiat cu lansarea cărţii „Se spânzură condeiul!”, semnată de poetul Ştefan Dincescu, membru al USR Bacău.
Laura HUIBAN
PETRE ISACHI, VIOREL SAVIN, ŞTEFAN DINCESCU,
GHEORGHE IORGA, CHIRIAC SIMONA, NICOLAE MIHAI,
GHEORGHE CHIŢIMUŞ, FLORIN DANIEL DINCĂ,
FLORENTINA DINCĂ
GHEORGHE IORGA, CHIRIAC SIMONA, NICOLAE MIHAI,
GHEORGHE CHIŢIMUŞ, FLORIN DANIEL DINCĂ,
FLORENTINA DINCĂ
ZIARUL DE BACĂU, NR. 125, 9 IUNIE 2009
Ştefan Dincescu
şi-a lansat o antologie de poezie
Poetul Ştefan Dincescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău, şi-a lansat joi seară, la Şcoala „Octavian Voicu”, unde este profesor de limba şi literatura română, antologia „Clóţele Şeherezadei”, publicată la propria editură „Amphion”, cu o prefaţă de Dumitru Micu. Alături de autor au fost prezenţi la lansare Calistrat Costin, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Bacău, poetul şi criticul literar Petru Scutelnicu, poetul Vasile Puiu, prorector al Universităţii Bacău, publicista Elena Ciobanu, lector al Universităţii Bacău, criticul literar Petre Isachi, dramaturgul Viorel Savin, poetul Nicolae Mihai, publicistul Cornel Galben şi prozatorul Sandu Romeo Narcis. Pentru acest volum, poetul a fost asemănat de invitaţii săi cu Esenin, Maiakovski şi Arghezi: „A luat fiorul lui Mircea Dinescu şi l-a maturizat. (…) Cu tot respectul mă închin la această carte, cu o arhitectură extraordinară”, a subliniat poetul Vasile Puiu. „Timpul a început să devină neiertător şi m-am gândit că este bine să-mi pun lucrurile în ordine. Aici este o muncă de 30 de ani”, a explicat poetul Ştefan Dincescu publicarea unei antologii la vârsta de 55 de ani.
Laura HUIBAN
OBSERVATORUL DE BACĂU, 9 IUNIE 2009
Poetul Ştefan Dincescu,
la a doua antologie!
Monumentul
unui nonconformist perpetuu
Şcoala cu clasele I – VIII ,,Octavian Voicu” din municipiul Bacău a fost gazda unui nou eveniment editorial: lansarea volumului antolologic ,,Cloţele Seherezadei” al cunoscutului poet Ştefan Dincescu, o voce viguroasă, originală şi profund nonconformistă în peisajul poeziei româneşti contemporane. Îmbucurător de mulţi participanţi la această lansare şi, lucru la fel de îmbucurător pentru autor, despre carte au vorbit ,,nume grele”, cu autoritate în critica literară băcăuană. Startul a fost dat de prof.univ.dr. ing. Vasile Puiu, prorector al Universităţii Bacău, un profund împătimit de poezie bună, a cărui memorie prodigioasă a înregistrat zeci şi zeci de poezii din mai toţi poeţii de prima mărime ai momentului. ,,De câte ori revin aici, în această şcoală, am emoţiile unui gimnazist care are parte de un extraordinar profesor de limba română, pentru care poezia este cea mai gingaşă domnişoară, iar gramatica este cea mai severă doamnă”, a spus universitarul Vasile Puiu, adăugând că autorul antologiei are în palmares 25 de cărţi de gramatică şi 11 volume de versuri. Poetul Nicolae Mihai, vechi prieten al poetului Ştefan Dincescu, s-a întrebat retoric de ce această a doua antologie, după ,,Pandaliile fericitului Iov”, dar l-a felicitat pe autor pentru rigoarea deosebită a selecţiei, ,,cele 402 poezii fiind, toate, de vârf”. Criticul şi poetul Petre Scutelnicu a subliniat că în acest volum ,,tenta elegiacă este susţinută de o conotaţie ludică a cuvântului, iar timbrul poetic rămâne profund original”, autorul ,,stăpânind perfect mai multe registre lirice”. În mare vervă, ca de obicei, poetul Calistrat Costin–preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, a intrat într-o polemică savuroasă cu poeta Elena Ciobanu, lector univ.dr. la catedra de limba şi literatura engleză a Facultăţii de Litere de la Universitatea Bacău, făcând deliciul asistenţei, apoi a redevenit serios, precizând ca Ştefan Dincescu ,,este un luptător cutezător pentru cauza poeziei, un autor în permanentă ardere, un contestatar perpetuu, un poet derutant, extrem de personal şi acesta este un semn cert al valorii indubitabile”. Dramaturgul Viorel Savin a opinat că ,,poetul ne surprinde mereu prin stăpânirea atât de sigură a sensului fiecărui cuvânt, fiecare poezie a sa fiind o frondă măiestrit lucrată lingvistic şi de aici efectul deosebit”. Poeta Elena Ciobanu a fost de părere că Ştefan Dincescu practică ,,o estetică a urâtului, care nelinişteşte, care dărâmă premisele optimismului… cititorul acestei cărţi fie că se sinucide – şi câştigă Şeherezada –, fie că o ucide pe Şeherezada, aidoma şahului din 1001 de nopţi, dar şi în acest caz tot Şeherezada câştigă, pentru că ea va continua să trăiască în cloţe”. Criticul Petre Isachi l-a întrebat pe autor de ce n-a încredinţat zămislirea acestei antologii unui poet sau unui critic literar şi a primit, de la autor, răspunsul că a ales s-o realizeze el însuşi pentru a fi sigur că această antologie va fi cu adevarat reprezentativă. ,,Alchimia acestui volum inserează mai mulţi mari creatori de poezie, români şi străini, prelucraţi magistral de Ştefan Dincescu în creuzetul său, de unde a scos acest volum de excepţie”, a spus Petre Isachi, concluzionând că autorul antologiei ,,este un poet care şi-a cucerit deja locul într-o istorie a poeziei româneşti”. La sfârşit a venit rândul autorului: ,,Am realizat această nouă antologie pentru că timpul este neiertător şi m-am gândit că a sosit momentul să-mi aşez toate poeziile reprezentative într-o anumită ordine, numai de mine ştiută. Visul meu preia visul lui Mallarmé, care dorea să realizeze o carte desăvâşită. Nu ştiu dacă voi reuşi, dar merită să lupt pentru această idee”. Să mai notăm, în încheiere, că antologia este dedicată fiului poetului Ştefan Dincescu – pe numele său adevărat Ştefan Dincă -, iar juniorul Florin Daniel Dincă i-a mulţumit tatălui său într-un mod original, primind eşarfa de şef de promoţie al Colegiului ,,Henri Coandă” chiar în ziua lansării cărţii ce-i fusese dedicată.
ŞTEFAN OLTEANU
ŞTEFAN DINCESCU, DANIEL FLORIN DINCĂ, VASILE GEORGE PUIU,
PETRE ISACHI, VIOREL SAVIN, NICOLAE MIHAI, CALISTRAT COSTIN,
PETRU SCUTELNICU, ELENA CIOBANU, CORNEL GALBEN,
ŞTEFAN OLTEANU, SANDU NARCIS, GHEORGHE GROSU,
LAURA HUIBAN, STOEAN MIHAELA, FLORENTINA DINCĂ
PETRE ISACHI, VIOREL SAVIN, NICOLAE MIHAI, CALISTRAT COSTIN,
PETRU SCUTELNICU, ELENA CIOBANU, CORNEL GALBEN,
ŞTEFAN OLTEANU, SANDU NARCIS, GHEORGHE GROSU,
LAURA HUIBAN, STOEAN MIHAELA, FLORENTINA DINCĂ
OBSERVATORUL DE BACĂU, 21 mai 2010
ESENIN, filtrat prin ŞTEFAN DINCESCU
La Şcoala „Octavian Voicu”, din Bacău, a avut loc lansarea noului volum de versuri al poetului Ştefan Dincescu, un foarte apreciat profesor de limba şi literatura română. Al 13-lea volum al său, intitulat „Jelind mălinii viscoliţi. Serghei Esenin. Traducere imaginară de Ştefan Dincescu” şi proaspăt apărut la editura băcăuană Amphion. Este a doua sa „traducere imaginară” (prima fiind din Omar Khayyãm, după binecunoscuta „reţetă” a lui Vasile Voiculescu), de această dată fiecare poem fiind semnat Esenin Dincescu. De altfel, „Esenin Dincescu” este şi titlul prefeţei semnate de prof. univ. dr. Eugen Negrici, cea de-a doua prefaţă – „Poeme scrise-n piaţă cu briceagul” – aparţinându-i reputatului critic şi istoric literar, prof. univ. dr. Dumitru Micu. A fost o adevărată sărbătoare a poeziei, Ştefan Dincescu fiind onorat de prezenţa multor scriitori băcăuani: Calistrat Costin – preşedintele Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor, Dumitru Brăneanu (prezent ca poet şi ca membru al Uniunii, nu ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean), Viorel Savin, Petru Scutelnicu – poet şi critic, deopotrivă, Nicolae Mihai, Loredana Dănilă, Petre Isachi. Alături de ei, Ştefan Dincescu i-a „invitat”, într-un original şi incitant montaj audio-video, pe Rabindranãth Tagore, Octavian Voicu, Marin Sorescu, Serghei Esenin, Grigore Vieru, Leonida Lari şi pe marii trubaduri ai neamului românesc, regretaţii, dar nemuritorii Aldea şi Doina Teodorovici. Asistent principal: Florin Dincă, student la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri”, fiul poetului Ştefan Dincescu (pe numele său adevărat, Ştefan Dincă). Au fost prezenţi, de asemenea, studenţi, elevi şi foşti elevi ai profesorului – poet, cadre didactice de la numeroase şcoli şi colegii băcăuane. De remarcat contribuţia unor eleve ale Liceului de Artă „George Apostu” (Rotaru Miruna şi Perşa Alexandra, ambele la nai) şi a unui grup de liceeni de la Colegiul „Henri Coandă”, conduşi de profesoara Steliana Hollo, care au dat un plus de farmec spectacolului artistic realizat de elevii şcolii organizatoare. Aceeaşi forţă nezăgăzuită, acelaşi limbaj poetic incitant, acelaşi nonconformism şocant caracterizează şi acest nou volum al poetului Ştefan Dincescu, o voce inconfundabilă în peisajul poetic românesc actual.
ŞTEFAN OLTEANU
ŞTEFAN DINCESCU, DANIEL FLORIN DINCĂ, VASILE GEORGE PUIU,
VIOREL SAVIN, PETRE ISACHI, NICOLAE MIHAI, CALISTRAT COSTIN,
PETRU SCUTELNICU, DUMITRU BRĂNEANU, LOREDANA DĂNILĂ,
ŞTEFAN OLTEANU, GHEORGHE GROSU, FLORENTINA DINCĂ
OBSERVATORUL DE BACĂU, 25 martie 2011
„Întâlniri admirabile”
Joi după-amiaza, de la ora 17.00, la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean s-a desfăşurat o nouă ediţie a manifestării complexe „Întâlniri admirabile”, organizatori şi moderatori, totodată, fiind profesorii Ghiorghi Iorga – inspector şcolar şi Gabriel Stan – directorul Casei Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru”. Punctul forte al manifestării a fost lansarea noului volum al cunoscutului poet băcăuan Ştefan Dincescu, intitulat „Adio, Mister Bashô!”. Volumul a fost prezentat de criticul literar Petre Isachi şi de autorul însuşi. Conferinţa lunii a avut ca temă, de această dată, „De la Gutemberg la Bill Gates” şi a fost susţinută de profesorul şi poetul Dan Petruşcă, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrănceanu”. În programul manifestării au mai fost incluse o expoziţie de carte veche aflată în Biblioteca C.C.D. Bacău (expoziţie organizată de bibliotecar-metodist Oana Jianu) şi un concert de muzică clasică, susţinut de elevi ai Colegiului de Artă „George Apostu”. Şi-au dat concursul Raymond Cimpoieşu (prof. Emil Stancu), cvartetul de coarde coordonat de prof. Irina Puşcalău (Monica Bejenaru, Cristina Şarpe, Victor Goldan şi Andreea Brăilescu), duetul (două viole) compus din Monica Bejenaru şi Chelina Solot şi cvartetul de percuţie (Ana-Eliza Drăgoi, Vlad Băbuş, Alexandru Beldescu, Vlad Popa), coordonat de prof. Dan Asofiei. O manifestare de ţinută, aşa cum au fost, de altfel, toate ediţiile de până acum ale „Întâlnirilor admirabile”. Felicitări organizatorilor!
ŞTEFAN OLTEANU 
ŞTEFAN DINCESCU, DANIEL FLORIN DINCĂ, VASILE GEORGE PUIU,
PETRE ISACHI, NICOLAE MIHAI, CALISTRAT COSTIN, PETRU SCUTELNICU,
GHEORGHE IORGA, DAN PETRUŞCĂ, ION TUDOR IOVIAN, CORNEL GALBEN,
VAL MĂNESCU, DUMITRU BRĂNEANU, GABRIEL STAN, ŞTEFAN OLTEANU,
GHEORGHE GROSU, DUMITRU COJOCARU, FLORENTINA DINCĂ
PETRE ISACHI, NICOLAE MIHAI, CALISTRAT COSTIN, PETRU SCUTELNICU,
GHEORGHE IORGA, DAN PETRUŞCĂ, ION TUDOR IOVIAN, CORNEL GALBEN,
VAL MĂNESCU, DUMITRU BRĂNEANU, GABRIEL STAN, ŞTEFAN OLTEANU,
GHEORGHE GROSU, DUMITRU COJOCARU, FLORENTINA DINCĂ
ZID
Aici suntem noi,
ştirbi, sfoiegiţi, hămesiţi până la unghii!
Aici, fiule, sunt eu,
poet ocărât, poet mohorât,
poet cu sănătatea priponită cu sfoară!
Zidul se umflă, zidul gogeşte.
Scriu cu speranţa înfiptă în zid,
zidul ăsta pe care, vai,
nu pot să-l străpung, să-l dărâm,
zidul ăsta urându-mi pirogile, digul,
zidul sagace, zidul vorace,
zidul geamăn cu spaima, cu foamea, cu frigul!
PĂTAT, TRĂDAT, ASEDIAT
Mă simt pătat, trădat şi asediat
din toate părţile.
N-am să capitulez niciodată!
N-am să trăiesc, picotind, cu limba retezată!
Despre acest război
cine va scrijeli, Doamne, o strofă, un rând?
Uneori mă trezesc plângând, alteori tremurând,
cu bestii lingându-mi joarda spinării,
gâtul plăpând.
N-am să capitulez niciodată,
deşi mi-au prădat cărţile, pirogile şi hărţile!
Chiar dacă lacom sunt trădat,
pângărit şi asediat din toate părţile,
n-am să capitulez niciodată!
CORN DE VÂNĂTOARE
Aprinde focul în vatră! De ce tremuri?
Dă-l dracului veacul! Ai sângerat, ai visat.
Raskolnikov, frăţioare, s-a pensionat!
Nu se mai interesează nici de gâturile noastre,
nici de şira spinării.
Câte cărţi să publici ai sperat?
Rafturile ţi-s goale. Şoarecii mor de foame în pod.
Eşecul s-a gârbovit. De ce să boceşti?
Aprinde lampa-n fereşti! Mergi la nălbar!
Cornul de vânătoare boncăluieşte
într-un sertar din bazar.
ÎNJURÂND, BLESTEMÂND
Păi să rezişti, deznădejdea mea, să rezişti
într-un orăşel cu fluierari dintr-o cociorvă cântând!
Până când, tăcerea mea,
deznădejdea mea, până când
să mai suflăm în cornul turbării ajustate?
Până când, Dumnezeule Mare, până când
să nechezăm între jucării mutilate?
Ai să deraiezi, deznădejdea mea, ai să turbezi,
între zglăvogi, văduviţe şi fâţe!
Să adormi înjurând, să visezi blestemând
lângă un ispol cu tărâţe,
hei, până când, tăcerea mea? Până când?
ŞTEFAN DINCESCU
POEM
N-am fost burjui, nu fui primar,
lăută fost-am nopţii de cadână.
Băui tehui, măicuţă, al heruvimilor nectar,
dintr-un şiştar, a opta zi din săptămână!
Puicuţe sulegete, cóite poloboace,
pe toate le-am muşcat hârbar.
M-am închinat la crini, la dobitoace,
la popii cu năplai de armăsar.
Nici vorbele poesc nu m-au ales
pe la Sorbona, frate, prin saloane!
Poemele mi le-am trudit ades
în iurte cu vădane roşcovane.
Mă-nghite ochiul nopţii de pripas.
Rugăm: „Nu trageţi, măi băieţi!”
Ceaslovul satelor plocon vi-l las,
vai, vouă, doctoranzii-n jilăvéţi!
POEM
Cuţitul îmi crăpase pricăjită vena,
lină Galina, soră Isadora!
Frecându-i Moscovei cu sânge trena,
poemului îi fasonasem prora.
Hotelul, hâţânându-mă pe-o ţeavă,
m-a înghiţit cu sârmele muşcând din gât.
Pe bolşevici ignari, pe gloria siteavă,
miraţi-vă, golanul s-a borât!
Mi-am gugulit – în birt, cu târfele, obezii –
pădurile cu vulpi de marţipan.
M-au zdrenţuit sicarii, maidanezii
Gulagului clocind în Bărăgan.
Ţurloaiele, oho, mi le-au stropşit,
fierbând, viforniţele stepei ruse.
Nălbarul Faust, câine, mi-a jupit
iezii Americii intruse.
POEM
M-aţi pitulat, făeşii mei, la Bobonete,
în cimitir oltean, din Craioviţa Veche.
Se geluiau muierile, în Dragobete,
orice speranţă îşi clădea pereche.
Zbârlindu-şi anii, roşcovani pisoii
îmi ronţăiau, sub leauri, vrăbiuţe.
Ne-au ştampilat parlamentarii calindroii,
icoanele se neguţau pe la chivuţe.
Mai bobotiţi, bocindu-mă, la chiloman?
Bye-bye, ortacii mei, vi-i stambă osul!
S-a spânzurat plăvanul ortoman
că-n schituri, zău, se masturbase ciosul.
Cocoşi mai fi-vor, gârniţele, ploi?
Băţoşi dulăii, bivoliţe, bic?
Vor distila, duhnind, veciile-ntre noi
trăscău din străveziul alambic.
Esenin Dincescu
