|
IATĂ, VIN COLINDĂTORII!
| |
19 DECEMBRIE 2013
Sfioasă, blândă şi cuminte
COLIND
Din mii de falnice regine
Ce stăpâneau peste pământ
A fost aleasă o fecioară
Să întrupeze Duhul Sfânt.
Ce stăpâneau peste pământ
A fost aleasă o fecioară
Să întrupeze Duhul Sfânt.
Sfioasă, blândă şi cuminte
O biată fată din popor
A zămislit, necunoscută,
Pe marele Mântuitor.
Şi-n ieslea umedului staul,
Pe-un braţ de paie s-a născut
Acel ce-avea puteri să frângă
Păcatul greu de la-nceput.
Lăsând de-o parte împăraţii
Cei plini de oşti şi slujitori
Întreaga Domnului mărire
S-a coborât printre păstori.
EL, Mesia izbăvitorul,
Trimisul tatălui din Cer,
S-a ridicat sub ocrotirea
Şi-n casa unui biet dulgher.
Căci harul pururi se revarsă
Pe cel sărac, cinstit şi bun...
Fiţi gata să primiţi pe Domnul
În ziua Sfântului Crăciun.
VASILE VOICULESCU
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
COLIND CERESC
Cerul şi-a
deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler –
au pornit cu pluguşorul
îngerii prin cer.
Merg cu pluguri de oglindă
şi de giuvaer,
toţi luceferii colindă
– Lerui, Doamne, Ler –
Vântul suflă cu lumină
– Lerui, Doamne, Ler –
în buhai de lună plină
legănat în ger.
Pentru heruvimi cu glugă albă de oier sub fereşti colinde’ndrugă, – Lerui, Doamne, Ler – N-au venit cu grâu la poartă,
ci au rupt din cer
stele mari ca să le’mpartă, – Lerui, Doamne, Ler – Şi’n Gustar de roade grele,
– Lerui, Doamne, Ler –
va fi câmpul cer de stele
tolănit sub cer…
Numai tu astepţi în tindă, – Lerui, Doamne, Ler – suflete fără colindă, şi fără Prier. Nici un cântec alb nu vine fâlfâind pe cer cu o stea şi pentru tine, – Lerui, Doamne, Ler.
RADU GYR
|
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
DOAMNE, FIII TĂI
NE CREŞTE!
Îngeraşul de zăpadă
a venit ca să mă vadă.
Îngeraşul cel de nea a venit şi vrea să stea. Împreună-acum vom spune Domnului o rugăciune. Doamne, de mai sus de cer eu acestea vreau să-ţi cer: sănătate, mângâiere, să fac bine dă-mi putere, pe pământ pace sa fie, şi să scriem poezie, de din toate româneşte, Doamne, fiii Tăi ne creşte!
OCTAVIAN
VOICU
|
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
COLINDĂ
Doarme colo în poiată
pruncuşor fără de tată.
Şi măicuţa, mama lui, se tot plânge boului c-a născut în Vifleim, n-are scutece de in, n-are apă, n-are faşă, nici opaiţ, nici nănaşă. Iosif cercul de pe cap în cuier şi l-a lasat şi-a plecat unde-a plecat ca să-l latre cânii-n sat.
Noaptea-i neagră, ceasu-i lung,
stă măicuţa lângă prunc.
Să le ţie de urât înger nalt s-a coborât. Şi în noapte înadins degetul şi l-a aprins. Arde îngerul lui Dumnezeu ca o lumânare de său.
LUCIAN BLAGA
|
| ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN VOICU“, BACĂU |
| ELEVI AI COLEGIULUI „HENRI COANDĂ“, BACĂU |
|
ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
|
|
ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI COLEGIULUI „HENRI COANDĂ“, BACĂU
|
|
ELEVI AI COLEGIULUI „HENRI COANDĂ“, BACĂU
|
|
ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
|
|
ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
|
|
ŞTEFAN DINCESCU, ELEVI AI ŞCOLII „OCTAVIAN
VOICU“, BACĂU
COLINDĂ DE INIMĂVoi colinda cu inima mea
mergând prin zăpadă,
mâna mea în cinci colţuri ca o stea începe cuvinte să vadă. Braţul meu, o coadă de cometă; umărul şi pieptul meu – cer. Căldura lor secretă luceşte albastru de ger. Să fiţi liniştiţi, să aveţi parte de linişte albă sub cetina verde împodobită. Ochii mei, două vergele-ntr-o salbă, împodobesc oră, clipită. Ave vouă, bărbaţilor, femeilor, inima mea vă salută, ninge deasupra secundelor, orelor, cu zăpadă argintie şi mută. Ding-dang, numai inima, ding-dang numai ea bate la mesele voastre, în noaptea aceasta e-o singură stea şi o nenumărare de ceruri albastre.
NICHITA STĂNESCU
|